Când ai o problemă mult prea dificilă și subtilă, vine timpul conformării cu un compromis. Dar cum convingi mulțimea? Cum îți justifici decizia în fața ei? Exact! Doar prin contradicție. Crează, modelează extrema cea mai rea posibilă și impune-o mulțimii, dar fă așa ca ea (mulțimea) să nu realizeze șiretlicul tău. Fă ca totul să decurgă în circumstanțe normale.
Teoria-i clară? Nu? Hai că-ți explic acu...
Alde consiliul municipal având profituri bune de la serviciul maxi-taxi, și fiind în relații tare bune cu administratorii rutelor de microbuze, au început să dorească profituri mai mari, care, fără o eventuală majorare de preț ar fi o misiune imposibilă. "Dar cum să majorezi taxa pentru o călătorie?" Se întrebă unanim consiliul, căci dacă ar majora, mulțimea ce-i votează i-ar judeca. Deci, trebuiește de înscenat extrema cea rea. Cum? De convins alde șoferii de microbuze să protesteze o zi, două, trei... "De CONVINS?!" te întrebi tu mirat... Exact, anume așa! Pentru că un protest de câteva zile ar însemna câteva zile fără profit. Un profit destul de bunicel, de altfel.
Dar cum de făcut situația și mai rea? Simplu, de anunțat presa că se vor suplini cursele de transport public tradițional, pe când în realitate nu a fost cam așa. (Troleibuzele nu sunt conduse de roboți, ci de oameni... Angajați ce scuipă-n pod, RTEC nu are din câte știu..) Totul pentru un singur scop, pentru a convinge cetățeanul de rând că unica soluție ar fi compromisul cu alde maxi-taxi-urile. Decizia compromisului trebuie să apară în subconștientul fiecărui cetățean, pentru că la momentul legiferării deciziei, să nu fie pentru nimeni o surpriză. Ceva timp, și ideea "Mai ghine deam șinși lei decât așa bardak" va fi la majoritatea clienților de transport public.
Condiții?
Ok, hai să lăsăm într-o parte toate teoriile conspirative și imaginația mea... Ieri, pe site-ul primăriei a apărut un anunț tare vesel:
Condiții înaintate administratorilor rutelor municipale de microbuz. Niște condiții de nedescris! Fenomenal de interesante. Citindu-le, realizăm că până acum, fumatul, vorbitul la telefon în timpul conducerii microbuzului, brutalizarea pasagerilor, nerespectarea orarelor(sau chiar lipsa lor) au fost o chestie absolut normală. Eu presupun că acele condiții sunt unele firești, și fără respectarea lor, atât șoferii de microbuze cât și administratorii rutelor meritau să
mănânce peste bot fie penalizați, fără careva avertizare.
Preț/Necesitate/Obligație?
Acum hai să fim realiști. Chiar credeți că o taxă de 5 lei i-ar face pe șoferi mai puțin bădărani needucați? Vă asigur eu, unii nici cu taxe înzecite nu au să fie altfel, pe când cei culți(da, știu, îs puțini de ăștia), și acum se comportă adecvat. Despre faptul că ei prestează un serviciu public care trebuie să activeze în interes public am mai scris. Cum naiba să le dai licență celor care asumându-și dreptul de a presta serviciu public, pot brusc să perturbeze viața urbană? Regulile de joc le pun consiliul municipal, cui nu-i place: "давай, до свидания!", ar trebui să zică primăria, desigur, dacă eventual consiliul nu-și trage foloase pe urma acestor decizii.
Realitate...
Spre final, vreau să zic, că sunt pentru investirea în transportul public tradițional. Dar, cu toate astea, fizic noi nu avem capacitatea de a asigura transportul în siguranță doar prin troleibuze. Da, mie-mi place să merg cu troleibuzul... Da, mie-mi plac troleibuzele noi... De fapt îmi place să merg și în microbuze, dar nu în alea pline până-n parbrizul frontal, în care mai mereu ești îndemnat să "treci mai în fund".
...Șoferii de microbuze continuă se se plângă pe salarii de 1200 lei... :))))) (plus vreo 5-6 plicuri cu același nominal fiecare)
Artwork by
Avalonix
Au mai scris: Andrei
(1) (2),
2nitZza,
Irena,
Mihaela
